Somnul, o nevoie de neînlocuit


Conform recomandărilor medicilor ar trebui să dormim in medie o treime din viață, adică 8 ore din 24. În practică fiecare persoană are propriul ritm de funcționare, de aceea pentru unii pot fi suficiente 5 ore de somn, iar pentru alții 8 ore. Mai importantă este calitatea somnului, să avem senzația de odihnă atunci când ne trezim și pe parcursul întregii zile.

Cuprins

  • Cum ne ajută somnul?
  • Insomnia este cea mai frecventă tulburare a somnului
  • Ce poate duce la insomnie?
  • Ce să facem pentru un somn mai bun?

Cum ne ajută somnul:

  • Contribuie la refacearea metabolică şi revitalizare
  • Îmbunătățește memoria, gândirea, capacitatea de concentrare
  • Crește creativitatea și spontaneitatea
  • Crește imunitatea
  • Scade stresul


Odată cu înaintarea în vârstă, scade numărul orelor de somn, dar crește incidența tulburărilor de somn. Considerăm că există o tulburare a somnului atunci când, într-o anumită perioadă de timp, o persoană își modifică atât numărul orelor de somn, cât și calitatea acestuia.


Afectarea somnului este o boală în sine, care poate să genereze probleme serioase de sănătate și, pe termen lung, chiar să scurteze viața.

 Tulburări ale somnului:

  1. Insomnia – se referă la afectarea calității somnului și a numărului de ore dormite.
  2. Hipersomnie – se caracterizează printr-un număr mai mare de 8 ore de somn, ajungând până la 10 ore, și cu toate acestea, senzația de oboseală rămâne permanentă pe tot parcursul întregii zile.
  3. Narcolepsie – se manifestă prin somnolență permanentă, ațipiri bruște la volan, la locul de muncă sau în momente nepotrivite pe parcursul zilei.
  4. Tulburări ale somnului circadian – sunt întâlnite la persoanele care nu reușesc să respecte un orar de somn regulat zi/noapte, conform ritmului circadian.
  5. Apnee în somn – este o afecțiune a somnului întâlnită tot mai frecvent, care se manifestă prin pauze (apnei) de respirație în timpul somnului.
  6. Coșmarurile– sunt acele treziri bruște ca urmare a unor vise amenințătoare. Sunt întâlnite mai des în a doua parte a somnului.
  7. Sindromul picioarelor neliniștite – este, de fapt, o tulburare neurologică, care se manifestă prin nevoia de a mișca picioarele în timpul somnului, ca formă de exprimare a unor trăiri intense.

Insomnia este cea mai frecventă tulburare a somnului.

Vorbim de insomnie atunci când durata și calitatea somnului devine nesatisfăcătoare.

Insomnia poate fi:

  • de adormire – atunci când durata de adormire depășește 30-40 minute. Această formă este asociată cu anxietatea, perioadele stresante, suprasolicitante.
  • de menținere – atunci când somnul este în reprize scurte, cu mai multe treziri pe parcursul nopții.
  • de terminare – atunci când somnul este bun, dar trezirea este mai devreme cu 2-3 ore fără a mai adormi la loc până dimineața. Această tulburare este asociată cu depresia.

Ce poate duce la insomnie?

Sunt multe cauzele ce ne pot influența calitatea somnului și dintre acestea pot fi afecțiuni fizice precum durerile, problemele respiratorii, cardiace, digestive.


În tulburarea bipolară, în episodul maniacal, regăsim, de asemenea, scurtarea timpului de somn, fără ca acest lucru să fie resimțit și fără ca persoana să simtă nevoia de recuperare a orelor de somn pierdute.


Insomnia, de multe ori, poate fi o primă formă de decompensare psihică.


Atunci când nu există o cauză organică sau o boală, stresul rămâne principalul factor care influențează calitatea somnului. Situațiile în care stresul ne poate afecta somnul includ perioadele de suprasolicitare, evenimentele traumatice, separarea, divorțul, schimbarea sau pierderea locului de muncă, singurătatea etc.


În momentul în care constatăm că lipsa somnului se resimte pe parcursul zilei — apare senzația că vrei să dormi oriunde te afli, nu te mai poți concentra și scade randamentul în activitățile zilnice — este timpul să soliciți ajutor psihoterapeutic pentru a găsi soluții potrivite acestei situații.

Ce să facem pentru un somn mai bun?

Pentru a ne îmbunătăți calitatea somnului este nevoie sa creăm o rutina zilnică

  • adormim în fiecare seară la aceaaşi oră.
  • evităm mesele copioase înainte cu 2-3 ore de somn.
  • evităm consumul de alcool.
  • evităm consumul de cafea sau băuturi energizante după ora 14.
  • evităm sa facem activități sportive intense seara.
  • pregătim camera înainte de somn: aerisim, facem ordine în jurul nostru, eliminăm sursele de lumină și/sau zgomote în jur care să ne distragă atenția pe parcursul somnului.
  • evităm urmărirea știrilor la televizor sau pe alte ecrane (calculator, tabletă, telefon) înainte de culcare.
  • plimbări relaxante seara în aer liber înainte de culcare.
  • practicăm tehnici de relaxare înainte de somn: rugăciune, meditație, ascultăm muzică relaxantă

Atunci când soluțiile de mai sus devin ineficiente, este bine să cerem ajutorul unui psihoterapeut.

Dacă știi pe cineva care are nevoie de aceste informații, îți mulțumesc că transmiți articolul mai departe!

Picture of Elena Done

Elena Done

Newsletter

Pentru informații suplimentare

0723083670

psiholog.elenadone@gmail.com