Încă din primele clipe de viață avem nevoie de cineva alături, iar această nevoie se păstrează până la finalul vieții. A fi în relație cu ceilalți reprezintă una dintre nevoile de bază, pe tot parcursul existenței.
Regăsim socializarea în toate activitățile pe care le desfășurăm, atât în plan profesional, cât și în activitățile de relaxare.
Atunci când respectăm regula celor trei opturi – 8 ore de muncă, 8 ore de somn și 8 ore de relaxare – socializarea ar trebui să aibă un loc important în viața noastră. Este una dintre cele mai naturale modalități de relaxare, ajutându-ne să ne încărcăm bateriile, să combatem stresul și oboseala.
Prin interacțiunea socială fizică ne permitem:
- să ne atingem/interacționăm fizic, să ne îmbrățișăm
- să facem lucruri fizic împreună
- să ne oglindim unii cu alții
- să trăim emoții împreună
- să ne simțim în siguranță și se creează acel sentiment de a fi împreună cu cineva
- să dezvoltăm mecanisme de coping, mai exact învățăm din felul de a fi al celuilalt care ne poate inspira și ne poate ajuta să găsim modalități noi de a face față situațiilor ce ne provoacă.
Interacțiunea socială fizică aduce, așadar, beneficii la nivel fizic, psihologic și socio-emoțional.
Odată cu ridicarea restricțiilor și îndată ce vremea permite, copiii ar trebui să fie încurajați să petreacă mai mult timp unii cu alții, în felul acesta își exprimă mai ușor emoțiile, învață să relaționeze, iar personalitatea se modelează mai ușor în evoluția ei.
Atunci când din diverse motive, socializarea este limitată, crește gradul de însingurare și apare anxietatea, depresia.
Socializarea online
În perioada pandemiei, am fost nevoiți să înlocuim apropierea fizică cu colegii de muncă/de școală, membrii familiei sau prietenii cu interacțiunea socială online, cu ajutorul tehnologiei, însă – odată ce se ridică restricțiile, este bine să revenim la viața socială.
Rețelele de socializare ne dau o iluzie a socializării, o impresie falsă a relațiilor, avem impresia că știm tot ce face o persoană pe care o urmărim, ce prieteni are, ce face, unde merge, ce gândește, cum arată din postările sale sau în urma unei discuții online, dar fără să o cunoaștem personal, fără interacțiunea fizică, directă).
În cazul socializării online, interacționăm, de fapt, cu un ecran, și în cea mai mare parte trăim fantasmă unei relații, prin lipsa de interacțiune directă.
De cele mai multe ori atunci când interacțiunea directă are loc, apare dezamăgirea, pentru că realitatea nu corespunde cu ceea ce credeam noi că este persoana respectivă.
Socializarea după pandemie
Revenirea la viața socială de dinainte de pandemie depinde de fiecare dintre noi, mai exact de gradul de ANXIETATE, care se poate să se fi accentuat în acești ani. Poate apărea, de exemplu, agorafobia, care este teama de a sta în spații deschise sau aglomerate.
Sau, pur și simplu, DEPRESIA poate să fie cea care ne împiedică să ne întoarcem la viața de dinainte de pandemie. Ne-am obișnuit să ne petrecem cea mai mare parte din timp stând acasă, îmbrăcați confortabil, să fim inactivi, să fim comozi, să ne uităm la filme, de exemplu, să petrecem timp în fața ecranelor în detrimentul ieșirilor cu prietenii. În felul acesta, încercăm să obținem plăceri de moment din consumul de alcool, alimente, stând în fața ecranului, comportament care este foarte nesanatos.
Ne dăm seama că avem o problemă în momentul în care nu renunțăm la obiceiurile anterioare, deși, la nivel social, nu mai avem restricții din partea autorităților.
Când știm ca este posibil sa ne fi afectat izolarea?
Un semnal de alarmă ar trebui să fie în situația în care constatăm că ne este greu:
- să ieșim în spații deschise
- persistă teama de îmbolnăvire, deși riscurile sunt scăzute
- să facem lucrurile pe care ni le dorim sau știm că altădată ne făceau plăcere
- să punem în aplicare ceea ce ne propunem, sau mai mult să nu ne facem planuri
- în a ne accepta și de a fi mulțumiți așa cum suntem (de felul în care arătăm, relațiile pe care le avem, jobul pe care îl avem)
- de a ne bucura în general în viața de zi cu zi, a ne păstra optimismul de a face lucruri, altele decât în casă.
Atunci când, cele de mai sus menționate ne împiedică să ne continuăm viața, una dintre cele mai la îndemână soluții este să apelăm la un psihoterapeut.
Cum ne poate ajuta psihoterapia?
O dată ce începem să verbalizăm, ne este mult mai ușor să ajungem la conținuturile, la emoțiile pe care le simțim. Psihoterapeutul ne poate însoți în acest parcurs în care de cele mai multe ori suntem sabotați de propria neîncredere în forțele proprii sau, chiar mai mult, considerăm că nu merităm sau nu știm cum să ne fie bine, să trăim emoțiile pozitive.
În situația în care lipsa timpului sau a distanței ne împiedică să cerem îndrumarea unui specialist, putem apela la psihoterapia online, care și-a dovedit beneficiile la fel ca și terapia clasică.
Ședințele de psihoterapie online pot fi făcute de oriunde.
Poți apela la sfaturile unui specialist care se află în altă localitate sau poți asigura continuitate psihoterapiei atunci când călătorești sau te afli în vacanță, la ore la care ar fi imposibil să te deplasezi, cum ar fi în pauza de masă, seara după serviciu sau, de ce nu, înainte de serviciu.
Dacă crezi că îți pot fi de folos, te invit să completezi formularul de contact și-ți voi răspunde în cel mai scurt timp posibil.
