Se consideră că, pe parcursul vieții, fiecare persoană a avut cel puțin un atac de panică. Din cauza intensității și a modului de manifestare, atacul de panică poate fi extrem de greu de gestionat. Unele persoane au declarat că, atunci când au avut primul atac de panică, au avut senzația că rămân fără aer, că vor face un atac de cord sau că vor înnebuni. Odată ce apare primul atac de panică, calitatea vieții este influențată semnificativ.
- Cum recunoaștem atacul de panică?
- Atacurile de panică pot fi:
- Ce provoacă atacurile de panică?
- Cum facem față unui atac de panică?
Cum recunoaștem atacul de panică?
Conform DSM V (Manual de diagnostic şi clasificare statistică a tulburărilor mintale), atacul de panică reprezintă apariția bruscă a unei frici sau a unui disconfort intens care atinge un punct culminant în decurs de câteva minute, iar în acest interval se manifestă patru sau mai multe din următoarele simptome:
- Palpitații, bătăi puternice ale inimii, sau accelerarea frecvenței cardiace
- transpirații
- tremor sau frisoane
- senzație de respirație dificilă (dispneea) sau de sufocare
- senzație de asfixie
- durere sau disconfort precordial
- greață sau disconfort abdominal
- senzație de amețeală, instabilitate (capul gol) sau lipotimie
- senzație de frig sau de căldură
- parestezii (senzație de amorțeală sau furnicături)
- derealizarea (sentimentul irealității) sau de personalizare (detașarea de sine)
- frica de a pierde controlul sau de a “înnebuni”
- frica de moarte
Notă: Pot apărea și simptome specifice culturii (tinitus, durere cervicală, cefalee, țipete sau plâns necontrolat), dar acestea nu sunt incluse în cele patru simptome necesare pentru diagnostic.
De reținut că atacul de panică nu este o tulburare mintală, dar poate fi asociat cu tulburări de anxietate, depresie, tulburare bipolară sau consum de substanțe.
Când apar atacurile de panică?
Primul atac poate apărea din senin, chiar în locuri considerate sigure sau în mișcare (mijloace de transport, lift, avion), în spații închise sau în momente de presiune intensă (termen limită, vorbit în public, decizii importante).
Ulterior, apare frica de următorul atac, ceea ce duce la o stare de anticipare anxioasă care afectează și mai mult calitatea vieții.
Atacurile de panică pot fi:
- previzibile (în situații în care există posibilitatea reală a unei cauze ce poate declanșa un atac de panică, de exemplu spațiile închise/deschise/aglomerate)
- imprevizibile (pot sa apară în momente de relaxare, în timpul somnului)
În funcție de frecvența atacurilor de panică, acestea pot fi:
- Moderate – unul pe săptămână
- În decursul a câtorva luni consecutive
- Perioade scurte cu atacuri de panică frecvente, uneori chiar zilnice, urmate apoi de perioade mai lungi fără niciunul sau mai rare, pentru o perioadă de câteva luni sau chiar ani.
Persoanele care au atacuri de panică de cele mai multe ori sunt preocupate că:
- suferă de o boală gravă de care nu ştiu
- s-ar putea face de ras în fața celorlalți prin modul în care se manifestă un atac de panică
- ar putea înnebuni
Ce provoacă atacurile de panică?
Cauzele apariției atacului de panică pot fi multiple. Sunt studii care susțin că anxietatea și atacurile de panică pot fi influențate genetic. De asemeni, o influență semnificativă o are mediul înconjurător și istoricul de viață. Persoanele care au suferit traume în copilărie, pot să manifeste atacuri de panică la vârsta adultă. Anxietatea ridicată, stresul, oboseala și epuizarea pot de asemenea să cauzeze atacuri de panică.
Atacul de panică apare de regulă atunci când ceva din ceea ce ne amenință sau credem că ne amenință este negat sau amânat.
Statisticile spun că femeile sunt mai predispuse să ajungă la atacuri de panică, comparativ cu bărbații, raportul fiind de 2:1, deși modul de manifestare este același. Atacurile de panică apar de obicei după debutul pubertății, se accentuează la vârsta adultă și scad odată cu înaintarea în vârsta. Deși le este greu să vorbească, adolescenții, trăiesc adesea episoade de frică intensă și disconfort.
Cum facem față unui atac de panică?
Cel mai important lucru pe care îl putem face atunci când un atac de panică se declanșează, este să îl recunoaștem, să rămânem în contact cu ce se întâmplă și să încercăm să ne liniștim fiind conștienți că acesta va trece în câteva minute.
Câteva trucuri pentru a face față unui atac de panică:
- practicarea unor tehnici de respirație și relaxare
- practicarea exercițiilor fizice și mișcarea în aer liber
- practicarea meditației și / sau a rugăciunii
- găsirea unor activități recreative, precum mersul pe jos, dansul, activități ce implică lucrul manual creativ, activități care să crească interacțiunea socială și să scadă stresul.
- este benefic să avem o persoană de încredere pe care să o putem contacta atunci când avem nevoie
- este benefic să evităm situațiile care știm că ne pot provoca un atac de panică.
Persoanele care au în istoric atacuri de panică, sunt stresate și anxioase privind aparița unui nou atac de panică, de aceea adesea evita situațiile care îi pot predispune. De multe ori apelează la consumul excesiv al unor substanțe precum alcoolul, medicamentele prescrise sau chiar droguri ilicite. Aceste “soluții” sunt total contraindicate pentru că acestea, pot cel mult să “anestezieze” simțurile pentru moment. Imediat ce se întrerupe consumul, simptomele de anxietate revin, iar acest obicei nu face decât să crească gradul de dependența față de substanțele consumate.
Pentru a vindeca definitiv atacul de panică, este nevoie să ne întâlnim cu emoția/frica, cu situația care provoacă frica. De cele mai mult ori atacurile de panică apar atunci când trăim conflicte interioare pentru care nu reușim să găsim rezolvare.
În astfel de situații, soluția este să apelăm la ședințe de psihoterapie pentru a identifica cauza și a găsi resurse necesare să facem față situației în care ne aflăm.
